Răsfoiește
cartepedia.ro
Iubirea eminesciana este deopotriva cu a lui - Tudor Vianu
119

„Iubirea eminesciana este deopotriva cu a lui Tristan in drama lui Wagner. Un fir indoliat se intreteste cu bucuriile ei. Voluptatea se asociaza cu durerea, incat dulcea jale sau farmecul dureros fac parte dintre expresiile eminesciene cele mai tipice. Si poate ca tocmai acum, cand o doreste mai putin, poezia lui Eminescu atinge sensurile ei metafizice cele mai grave. In experienta iubirii a intuit Eminescu mai limpede resortul cel mai adanc al vietii, dorul nemarginit, dar si zadarniciile acestuia. Ceea ce s-a numit pesimismul eminescian este mai cu seama desteptarea brusca, in neimpacata lumina conceptuala, a omului care a dus pana la capat experienta iubirii.”

Tudor Vianu

Citate din acelasi subiect

Se poate că poezia pură este o rugăciune, însă eu ştiu că rugăciunea bătrânilor noştri olteni era o formă a meditaţiei – adică o… tehnică filosofică., citat de Constantin Brancusi

Constantin Brancusi

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pămînt emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele., citat de Emil Cioran

Emil Cioran

Este atâta crimă şi poezie în Shakespeare, că dramele lui par concepute de un trandafir în demenţă., citat de Emil Cioran

Emil Cioran

Niciun pictor n-a reuşit să redea singurătatea resemnată din privirea dobitoacelor, fiindcă niciunul nu pare a fi înţeles incompatibilul ochilor animalici: o enormă tristeţe şi o lipsă de poezie echivalentă., citat de Emil Cioran

Emil Cioran

Modalităţile-i de exprimare fiind tocite, arta se orientează spre nonsens, spre un univers închis şi incomunicabil. Orice freamăt inteligibil – în pictură, muzică sau poezie – ne pare, pe drept cuvânt, desuet şi vulgar. Publicul va dispărea curând şi, la scurtă vreme după el, arta. O civilizaţie care a început prin zidirea de catedrale se va sfârşi prin ermetismul schizofreniei., citat de Emil Cioran

Emil Cioran

Toţi oamenii mai de soi, când încep a se coace la minte, simt că ei trebuie să joace în această lume un rol îndoit: un rol real şi un rol ideal, şi-n acest simţământ îşi are temelia orice pornire nobilă. Ceea ce ni s-a dat din fire pentru rolul cel real, noi o aflăm îndată foarte limpede; întrucât se atinge însă de rolul cel ideal, rareori suntem în stare a ne dumeri asupră-i., citat de Goethe

Goethe